marți, 8 octombrie 2013

TABLETA NR. 2



CONFERINTA INTERNATIONALA „STAT, JUSTITIE SI MEDIERE”

In cea de-a doua parte a Conferintei, dedicata experientelor romanesti de aceasta data, am avut placerea si onoarea sa urmarim alocutiunea Doamnei Ioana Vidican, notar public, Camera Notarilor Publici Bucuresti.
Doamna notar, in deschiderea discursului sau pe tema „Autentificarii acordului de mediere”, a facut o prezentare sui generis a medierii ca si activitate reglementata, amintind inclusiv avantajele pe care le prezinta aceasta, ca modalitate de solutionare a conflictelor.
Aceasta s-a referit mai apoi, pe larg, la acordul de mediere ca si inscris sub semnatura privata, subliniind deasemenea ca „ acordul de mediere are valoarea unui contract intre partile semnatare”.
A fost identificat si cadrul legal care statueaza regulile generale privitoare la contracte, respectiv dispozitiile Codului Civil (art. 1166 – art.1323), care determina inclusiv libertatile partilor de a incheia orice tip de contract, cu respectarea normelor si a limitelor impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri.
In continuare s-a facut referire la obligatia mediatorului de a informa partile cu privire la mediere, pentru ca acestea sa inteleaga mai bine scopul, limitele si efectele medierii.
Totodata, Doamna Ioana Vidican a tinut sa sublinieze faptul ca mediatorului ii revine sarcina de a aduce la cunostinta partilor necesitatea ca in anumite cazuri, atunci cand legea impune, acordul de mediere sa fie incheiat in forma autentica, ca si cerinta ad validitatem.
Mai apoi, au fost prezentate situatiile cele mai frecvent intalnite in practica, cele in care incheierea acordului de mediere se face in forma autentica, astfel:
1.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la imobile, cerinta formei autentice a acordului de mediere avand ca obiect transferul de proprietate fiind impusa de o serie de articole si dispozitii legale, precum: art.885 alin.(2) din Codul Civil, art.888 din Codul Civil, art.10 indice 1 din Legea nr. 114/1996 – legea locuintei, art.35 din Legea nr.7/1996 republicata – legea cadastrului si a publicitatii imobiliare;
2.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la incetarea unei stari de indiviziune asupra unor imobile (binecunoscutele partaje imobiliare), fie granituiri, fie clarificarea situatiei altor drepturi reale asupra imobilelor;
3.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la cauzele succesorale.
Doamna Vidican a facut in continuare o prezentare amanuntita a procedurii notariale in materie, referindu-se la obligatia pe care o au notarii publici de a verifica si de a veghea la legalitatea incheierii de acte si contracte intre parti, in vederea si cu scopul prevenirii litigiilor. S-a subliniat faptul ca „...actele pe care le instrumenteaza notarii publici, nu trebuie sa cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, revenindu-le sarcina de a cere si de a da lamuriri partilor asupra continutului acestora spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele (art.9 din Legea nr.36/1995 republicata – legea notarilor publici)”.
In incheiere, s-a invederat faptul ca „cele doua profesii liberale, notarul public si mediatorul, ambele desfasurand activitati de interes public, pot ca, prin colaborarea lor, sa joace un rol major in dezvoltarea solutionarii amiabile a disputelor prin mediere si degrevarea instantelor de judecata”.

Dupa Note de Conferinta
de Daniela Stefanescu si Mihail Brinzea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu