luni, 18 februarie 2013
sâmbătă, 16 februarie 2013
vineri, 15 februarie 2013
miercuri, 13 februarie 2013
"HONESTE VIVERE"
Pentru ca in ultima perioada de timp au fost multe atacuri la adresa institutiei Medierii, si incercari, din fericire esuate, de a impiedica evolutia implementarii si legiferarii la nivel national a acestei metode alternative de solutionare a conflictelor, voi incerca o analiza mai degraba de principialitate a situatiei.
In tot acest interval de timp, de la momentul intrarii in vigoare a Legii 192/2006 privind Medierea si organizarea profesiei de mediator, si pana la momentul aparitiei Legii 115/2012 care aducea modificari si completari legii existente, nu au existat atacuri atat de vehemente la adresa Medierii. Situatia s-a schimbat ulterior, datorita noii proceduri reglementate, aceea a informarii privind avantajele Medierii, procedura care va avea caracter obligatoriu de la 15 februarie. Aceasta obligativitate a generat reactii care mai de care mai acide, dar care, la o simpla evaluare, sunt lipsite de esenta si fundamentare! Analizand directia din care vin aceste reactii nu pot decat sa remarc vulnerabilitate, atat la nivel educational si de formare profesionala, cat si de constientizare si intelegere a rolului si locului in sistem. A vedea in Mediere o piedica in calea exercitarii unei profesii atat de nobile si onorabile, cum este profesia de avocat, mi se pare cel putin nepotrivit, daca nu de-a dreptul hilar. Cele doua profesii nu se exclud una pe cealalta, ci dimpotriva! Iar adevaratii practicieni au inteles acest fapt, precum si rolul si importanta pe care Medierea trebuie sa o aiba si in societatea romaneasca!
Iar daca pana acum, datorita unei promovari precare a Medierii in Romania, exista scuza necunoasterii reglementarilor in vigoare in acest domeniu, a sosit momentul sa se faca un studiu ceva mai serios, de aprofundare a continutului actelor normative. Este momentul sa se reconsidere toate acele atitudini care nu aduc cinste si apreciere Corpului Profesional, si care vor fi sanctionate la un moment dat, intr-un mod sau altul de catre justitiabili!
Revenind asupra procedurii de informare, care, prin caracterul obligatoriu dar totodata oneros, ca noutate adusa si de OUG nr.90/2012, trebuie avuta in vedere si perceputa ca atare, ca si etapa a unui proces, a unei proceduri menite sa ajute partile sa afle alternativele prin care isi pot solutiona problemele.
Legiuitorul roman nu a avut in vedere prin introducerea obligativitatii informarii privind Medierea, crearea de piedici in calea cetateanului in accesul sau la o justitie de calitate, ci dimpotriva, a inteles sa urmeze principii de Drept European si International, iar odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana acest lucru a trebuit evidentiat si concretizat printr-o serie de masuri de ordin legislativ.
Astfel, prin Directiva 2008/52/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala, " Principiul accesului la justitie este fundamental si, in vederea facilitarii accesului la justitie, Consiliul European, in cadrul reuniunii sale de la Tampere din 15 si 16 octombrie 1999, a solicitat crearea de catre statele membre a unor proceduri alternative, extrajudiciare."
Deasemenea, "...in mai 2000, Consiliul a adoptat Concluziile privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala, afirmand ca stabilirea principiilor de baza in acest domeniu este un pas esential in vederea inlesnirii evolutiei si a functionarii corespunzatoare a procedurilor extrajudiciare pentru solutionarea litigiilor... care sa duca la simplificarea si imbunatatirea accesului la justitie."
In continuare, ca urmare a acestor initiative, in aprilie 2002, CE a prezentat o Carte Verde privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala, in care a examinat situatia existenta la acel moment in ceea ce priveste metodele de solutionare a disputelor si litigiilor in UE, initiind o serioasa si vasta consultare cu statele membre privind posibilele masuri de incurajare a utilizarii Medierii.
Dar punctul (5) din prezenta Directiva vine cu un continut care ar trebui sa constituie pentru toate categoriile implicate, un punct de pornire in a identifica parghiile asimilarii si intelegerii cu acuratete a necesitatii unei asemenea implementari. Astfel, "Obiectivul de a asigura un acces mai bun la justitie, ca parte a politicii UE de instituire a unui spatiu de libertate, securitate si justitie, ar trebui sa includa accesul la metode de solutionare a litigiilor atat pe cale judiciara, cat si extrajudiciara."
Punctul (7) subliniaza exact ceea ce legiuitorul roman a inteles ca este necesar si oportun sa faca, si anume sa reglementeze si sa construiasca acel cadru legislativ care, iata, prinde contur dupa o atat de lunga perioada de timp si la noi. Astfel, "Pentru a promova in continuare utilizarea mai intensa a Medierii si pentru a asigura un cadru juridic previzibil partilor care recurg la Mediere, este necesara introducerea unei legislatii cadru, care sa abordeze, in special, aspecte esentiale ale procedurii civile".
Continutul acestei Directive vine in sustinerea promovarii drepturilor fundamentale ale omului si tine seama de principiile ce sunt recunoscute in special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Pentru o mai buna intelegere si aplicare a acestei Directive, dar si din dorinta de a face o recomandare tuturor acelora care au respect pentru profesionalism si excelenta in domeniul in care isi exercita profesia, am expus doar cateva dintre punctele preambulului, fara a intra pe fondul continutului si anume pe articole si alineate, si fara a face o analiza stricto sensu, lasand la aprecierea fiecaruia necesitatea unui studiu in acest sens.
Mai trebuie subliniat ca fiecare dintre noi, in masura in care dispune de aptitudini specifice, poate distinge intre notiuni precum "interes individual" si "interese de grup", intre "nevoie" si "necesitate", intre "continut" si "esenta", intre "cantitate" si "calitate", dar si intre "alternative" si "optiuni".
In sustinerea celor afirmate vin si spun ca toti oamenii, indiferent de structura organizationala din care provin, de patura sociala careia ii apartin, de valorile spirituale si traditionale cu care se identifica, toti, dar absolut toti, au capacitatea si dotarea intelectuala cel putin native de a face distinctii si aprecieri, in special in privinta propriei individualitati dar mai ales a drepturilor pe care si le intuiesc, daca nu cumva, chiar si le cunosc!
Realitatea aceasta poate fi zdrobitoare pentru cei ce nu pot accepta ca vointa partilor nu este doar o simpla expresie, iar asa cum si in alte state civilizate, oamenii au inteles libertatea pe care o au in alegerea felului in care isi pot rezolva problemele, dar si ca tot lor le apartine si puterea de a disjunge intre o varianta sau alta, iata ca, in mod inevitabil, vine timpul schimbarii si in mentalitatea romanului!
Si pentru ca exista un principiu in dreptul roman potrivit caruia, justitia se fundamenta pe principiul moral al dreptatii - HONESTE VIVERE, ALTERUM NON LAEDERE ET SUUM CUIQUE TRIBUERE! - si amintindu-va ca, in ierarhia legilor, in varful piramidei sunt asezate legile divine, care dau continut legilor naturii, iar la baza piramidei stau legile umane, nu faceti greseala de a uita pe ce treapta va aflati dupa legile firii!
In tot acest interval de timp, de la momentul intrarii in vigoare a Legii 192/2006 privind Medierea si organizarea profesiei de mediator, si pana la momentul aparitiei Legii 115/2012 care aducea modificari si completari legii existente, nu au existat atacuri atat de vehemente la adresa Medierii. Situatia s-a schimbat ulterior, datorita noii proceduri reglementate, aceea a informarii privind avantajele Medierii, procedura care va avea caracter obligatoriu de la 15 februarie. Aceasta obligativitate a generat reactii care mai de care mai acide, dar care, la o simpla evaluare, sunt lipsite de esenta si fundamentare! Analizand directia din care vin aceste reactii nu pot decat sa remarc vulnerabilitate, atat la nivel educational si de formare profesionala, cat si de constientizare si intelegere a rolului si locului in sistem. A vedea in Mediere o piedica in calea exercitarii unei profesii atat de nobile si onorabile, cum este profesia de avocat, mi se pare cel putin nepotrivit, daca nu de-a dreptul hilar. Cele doua profesii nu se exclud una pe cealalta, ci dimpotriva! Iar adevaratii practicieni au inteles acest fapt, precum si rolul si importanta pe care Medierea trebuie sa o aiba si in societatea romaneasca!
Iar daca pana acum, datorita unei promovari precare a Medierii in Romania, exista scuza necunoasterii reglementarilor in vigoare in acest domeniu, a sosit momentul sa se faca un studiu ceva mai serios, de aprofundare a continutului actelor normative. Este momentul sa se reconsidere toate acele atitudini care nu aduc cinste si apreciere Corpului Profesional, si care vor fi sanctionate la un moment dat, intr-un mod sau altul de catre justitiabili!
Revenind asupra procedurii de informare, care, prin caracterul obligatoriu dar totodata oneros, ca noutate adusa si de OUG nr.90/2012, trebuie avuta in vedere si perceputa ca atare, ca si etapa a unui proces, a unei proceduri menite sa ajute partile sa afle alternativele prin care isi pot solutiona problemele.
Legiuitorul roman nu a avut in vedere prin introducerea obligativitatii informarii privind Medierea, crearea de piedici in calea cetateanului in accesul sau la o justitie de calitate, ci dimpotriva, a inteles sa urmeze principii de Drept European si International, iar odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana acest lucru a trebuit evidentiat si concretizat printr-o serie de masuri de ordin legislativ.
Astfel, prin Directiva 2008/52/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala, " Principiul accesului la justitie este fundamental si, in vederea facilitarii accesului la justitie, Consiliul European, in cadrul reuniunii sale de la Tampere din 15 si 16 octombrie 1999, a solicitat crearea de catre statele membre a unor proceduri alternative, extrajudiciare."
Deasemenea, "...in mai 2000, Consiliul a adoptat Concluziile privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala, afirmand ca stabilirea principiilor de baza in acest domeniu este un pas esential in vederea inlesnirii evolutiei si a functionarii corespunzatoare a procedurilor extrajudiciare pentru solutionarea litigiilor... care sa duca la simplificarea si imbunatatirea accesului la justitie."
In continuare, ca urmare a acestor initiative, in aprilie 2002, CE a prezentat o Carte Verde privind metodele alternative de solutionare a litigiilor in materie civila si comerciala, in care a examinat situatia existenta la acel moment in ceea ce priveste metodele de solutionare a disputelor si litigiilor in UE, initiind o serioasa si vasta consultare cu statele membre privind posibilele masuri de incurajare a utilizarii Medierii.
Dar punctul (5) din prezenta Directiva vine cu un continut care ar trebui sa constituie pentru toate categoriile implicate, un punct de pornire in a identifica parghiile asimilarii si intelegerii cu acuratete a necesitatii unei asemenea implementari. Astfel, "Obiectivul de a asigura un acces mai bun la justitie, ca parte a politicii UE de instituire a unui spatiu de libertate, securitate si justitie, ar trebui sa includa accesul la metode de solutionare a litigiilor atat pe cale judiciara, cat si extrajudiciara."
Punctul (7) subliniaza exact ceea ce legiuitorul roman a inteles ca este necesar si oportun sa faca, si anume sa reglementeze si sa construiasca acel cadru legislativ care, iata, prinde contur dupa o atat de lunga perioada de timp si la noi. Astfel, "Pentru a promova in continuare utilizarea mai intensa a Medierii si pentru a asigura un cadru juridic previzibil partilor care recurg la Mediere, este necesara introducerea unei legislatii cadru, care sa abordeze, in special, aspecte esentiale ale procedurii civile".
Continutul acestei Directive vine in sustinerea promovarii drepturilor fundamentale ale omului si tine seama de principiile ce sunt recunoscute in special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Pentru o mai buna intelegere si aplicare a acestei Directive, dar si din dorinta de a face o recomandare tuturor acelora care au respect pentru profesionalism si excelenta in domeniul in care isi exercita profesia, am expus doar cateva dintre punctele preambulului, fara a intra pe fondul continutului si anume pe articole si alineate, si fara a face o analiza stricto sensu, lasand la aprecierea fiecaruia necesitatea unui studiu in acest sens.
Mai trebuie subliniat ca fiecare dintre noi, in masura in care dispune de aptitudini specifice, poate distinge intre notiuni precum "interes individual" si "interese de grup", intre "nevoie" si "necesitate", intre "continut" si "esenta", intre "cantitate" si "calitate", dar si intre "alternative" si "optiuni".
In sustinerea celor afirmate vin si spun ca toti oamenii, indiferent de structura organizationala din care provin, de patura sociala careia ii apartin, de valorile spirituale si traditionale cu care se identifica, toti, dar absolut toti, au capacitatea si dotarea intelectuala cel putin native de a face distinctii si aprecieri, in special in privinta propriei individualitati dar mai ales a drepturilor pe care si le intuiesc, daca nu cumva, chiar si le cunosc!
Realitatea aceasta poate fi zdrobitoare pentru cei ce nu pot accepta ca vointa partilor nu este doar o simpla expresie, iar asa cum si in alte state civilizate, oamenii au inteles libertatea pe care o au in alegerea felului in care isi pot rezolva problemele, dar si ca tot lor le apartine si puterea de a disjunge intre o varianta sau alta, iata ca, in mod inevitabil, vine timpul schimbarii si in mentalitatea romanului!
Si pentru ca exista un principiu in dreptul roman potrivit caruia, justitia se fundamenta pe principiul moral al dreptatii - HONESTE VIVERE, ALTERUM NON LAEDERE ET SUUM CUIQUE TRIBUERE! - si amintindu-va ca, in ierarhia legilor, in varful piramidei sunt asezate legile divine, care dau continut legilor naturii, iar la baza piramidei stau legile umane, nu faceti greseala de a uita pe ce treapta va aflati dupa legile firii!
marți, 12 februarie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)