INREGISTRAREA FISCALA A BIROULUI DE MEDIATOR (http://e-juridic.manager.ro/articole/inregistrare-fiscala-mediator-13309.html)

"Persoana fizica ce desfasoara o profesie libera (activitate independenta) are obligatia sa conduca contabilitatea in partida simpla conform OMFP 1040/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, utilizand documentele si registrele enumerate de acest act normativ."
"Dupa ce fiecare mediator a primit documentele de autorizare de la Consiliul de mediere trebuie sa parcurga urmatorii pasi pentru a putea functiona cu forma de exercitare a profesiei aprobata:

1. Inregistrarea fiscala, care presupune depunerea la Administratia financiara a localitatii de domiciliu a urmatoarelor acte:
- copie dupa Hotararea CM de autorizare a formei de exercitare a profesiei, copie dupa Adeverinta sau Autorizatia de mediator emisa de CM – cate un exemplar;
- copie dupa Actul constitutiv al formei de exercitare a profesiei cu mentiunea ”Inregistrat in REFEP la pozitia nr. …..”  si stampila CM; 1 ex.
- copie dupa actul de detinere a spatiului in care se va desfasura activitatea - acelasi prezentat si la CM pentru autorizare – contract de vanzare-cumparare, inchiriere, comodat; 1 ex.
-  copie dupa Cartea de identitate sau Buletinul de identitate, 1 ex.;  
- Declaratia de inregistrare fiscala 070, 2 ex. originale;
- Declaratie privind venitul estimat 220, 2 ex. originale;  
Declaratiile se pot descarca si de pe site-ul ANAF si se depun personal, prin corespondenta sau prin reprezentant fiscal.

2. Ridicarea Certificatului de inregistrare fiscala de la Administratia financiara. Se face numai personal de catre titularul inregistrarii, in doua zile de la depunerea actelor mentionate mai sus."

http://e-juridic.manager.ro/articole/inregistrare-fiscala-mediator-13309.html

TABLETA NR. 3

TABLETA NR. 3

CONFERINTA INTERNATIONALA „STAT, JUSTITIE SI MEDIERE”

O prelegere mult apreciata a fost cea a colegei Daniela Manescu Zaharia, avocat – mediator, care a trecut in revista potentialul medierii in penal si a fundamentat cu o acribie demna de admirat, pe articole de lege, diversitatea de situatii si spete in materie penala care pot fi deduse medierii.

Prelegerea a avut o componenta substantiala cu privire la rezolvarea prin mediere a aspectelor din latura civila a cauzelor penale. In fundamentarea sa, Doamna Zaharia a subliniat importanta modificarii art. 67 din Legea medierii prin intermediul Legii 255/2013, pentru a elimina orice dubiu ca prin mediere poate fi solutionata implicit latura civila a tuturor cauzelor penale. „...Intrucat legiuitorul, atunci cand a mentionat in cuprinsul art. 67 alin.(1) din Legea 192/2006 notiunea de cauze penale, s-a referit la faptul ca latura penala a unei cauze penale poate fi solutionata prin mediere numai in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala, si latura civila poate fi solutionata indiferent de tipul infractiunilor...”, aspect lamurit definitiv prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.

Doamna avocat Zaharia a adus in discutie doua situatii:

a)     solutionarea laturii civile alaturi de latura penala;

b)    solutionarea numai a laturii civile fara latura penala.

In dezvoltarea celor doua teme, a facut importante sublinieri cu privire la pronuntarea instantei referitor la un acord de mediere care contine elemente ce solutioneaza latura penala avand temeiul juridic reprezentat de art. 10 alin.(1) lit. h) din Codul de procedura penala, si situatia in care acordul contine doar elemente de natura civila, in baza art. 16 indice 1 alin.(1) din Codul de procedura penala.

Deasemenea, a luat in dezbatere multiplele opinii cu privire la aplicabilitatea medierii in cauzele prevazute de art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, subliniind ca, o opinie importanta este aceea ca medierea isi gaseste aplicabilitatea si in cauzele care privesc plangerile impotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului de netrimitere in judecata (art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala), avand in vedere Decizia ICCJ nr. 27/2008 conform careia partea vatamata sau persoana ale carei interese legitime au fost vatamate are posibilitatea retragerii plangerii intemeiate pe dispozitiile art. 278 indice 1, instanta urmand sa ia act de vointa partii si astfel sa refere cauza medierii.

Prelegerea a avut o substantiala luare in discutie cu relevanta in procedura medierii in cazul persoanelor private de libertate. In opinia Doamnei Zaharia, accesul la mediere trebuie sa ramana un drept si al persoanelor ce se afla in stare de detentie.

A fost deosebit de interesant sa urmarim opinia documentata si intemeiata juridic cu privire la fazele procesuale in care poate interveni medierea:

a)     Inainte de sesizarea organului judiciar;

b)    Inainte de inceperea urmaririi penale, dar dupa sesizarea organului judiciar, in etapa actelor premergatoare conform art. 224 din Codul de procedura penala;

c)     Dupa inceperea urmaririi penale;

d)    Pe tot parcursul judecatii.

Asistarea partilor in cadrul procedurii de mediere este deasemenea o tema care a adus idei relevante mai ales cu privire la reprezentarea minorilor, a persoanelor care, in anumite circumstante si din diverse motive, nu au posibilitatea de a beneficia de asistenta juridica, caz in care, pentru a garanta acest drept in virtutea textului de lege, mediatorul ar putea facilita solicitarea desemnarii unui avocat din oficiu.

In final, Doamna avocat Zaharia a subliniat multiplele avantaje ale medierii conflictelor penale, totodata identificand foarte minutios si articolele din Noul Cod de procedura penala care fundamenteaza posibilitatea de interventie prin procedura medierii.

Dupa Note de Conferinta

de Daniela Stefanescu si Mihail Brinzea

TABLETA NR. 2

CONFERINTA INTERNATIONALA „STAT, JUSTITIE SI MEDIERE”

In cea de-a doua parte a Conferintei, dedicata experientelor romanesti de aceasta data, am avut placerea si onoarea sa urmarim alocutiunea Doamnei Ioana Vidican, notar public, Camera Notarilor Publici Bucuresti.

Doamna notar, in deschiderea discursului sau pe tema „Autentificarii acordului de mediere”, a facut o prezentare sui generis a medierii ca si activitate reglementata, amintind inclusiv avantajele pe care le prezinta aceasta, ca modalitate de solutionare a conflictelor.

Aceasta s-a referit mai apoi, pe larg, la acordul de mediere ca si inscris sub semnatura privata, subliniind deasemenea ca „ acordul de mediere are valoarea unui contract intre partile semnatare”.

A fost identificat si cadrul legal care statueaza regulile generale privitoare la contracte, respectiv dispozitiile Codului Civil (art. 1166 – art.1323), care determina inclusiv libertatile partilor de a incheia orice tip de contract, cu respectarea normelor si a limitelor impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri.

In continuare s-a facut referire la obligatia mediatorului de a informa partile cu privire la mediere, pentru ca acestea sa inteleaga mai bine scopul, limitele si efectele medierii.

Totodata, Doamna Ioana Vidican a tinut sa sublinieze faptul ca mediatorului ii revine sarcina de a aduce la cunostinta partilor necesitatea ca in anumite cazuri, atunci cand legea impune, acordul de mediere sa fie incheiat in forma autentica, ca si cerinta ad validitatem.

Mai apoi, au fost prezentate situatiile cele mai frecvent intalnite in practica, cele in care incheierea acordului de mediere se face in forma autentica, astfel:

1.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la imobile, cerinta formei autentice a acordului de mediere avand ca obiect transferul de proprietate fiind impusa de o serie de articole si dispozitii legale, precum: art.885 alin.(2) din Codul Civil, art.888 din Codul Civil, art.10 indice 1 din Legea nr. 114/1996 – legea locuintei, art.35 din Legea nr.7/1996 republicata – legea cadastrului si a publicitatii imobiliare;

2.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la incetarea unei stari de indiviziune asupra unor imobile (binecunoscutele partaje imobiliare), fie granituiri, fie clarificarea situatiei altor drepturi reale asupra imobilelor;

3.    Situatiile in care, prin mediere se rezolva o disputa referitoare la cauzele succesorale.

Doamna Vidican a facut in continuare o prezentare amanuntita a procedurii notariale in materie, referindu-se la obligatia pe care o au notarii publici de a verifica si de a veghea la legalitatea incheierii de acte si contracte intre parti, in vederea si cu scopul prevenirii litigiilor. S-a subliniat faptul ca „...actele pe care le instrumenteaza notarii publici, nu trebuie sa cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, revenindu-le sarcina de a cere si de a da lamuriri partilor asupra continutului acestora spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele (art.9 din Legea nr.36/1995 republicata – legea notarilor publici)”.

In incheiere, s-a invederat faptul ca „cele doua profesii liberale, notarul public si mediatorul, ambele desfasurand activitati de interes public, pot ca, prin colaborarea lor, sa joace un rol major in dezvoltarea solutionarii amiabile a disputelor prin mediere si degrevarea instantelor de judecata”.

Dupa Note de Conferinta

de Daniela Stefanescu si Mihail Brinzea

TABLETA NR.1

CONFERINTA INTERNATIONALA „STAT, JUSTITIE SI MEDIERE”

Una dintre cele mai interesante prelegeri a fost cea a Domnului Ales Zalar, fost Ministru al Justitiei in Slovenia, judecator si mediator.

Domnul Zalar a prezentat conceptul de dezvoltare a modelului cu multiple iesiri pentru instantele din Europa (Multi-door Courthouse Model in Europe), model elaborat in sistemul de justitie din SUA, o inovatie a Domnului Frank Sander, Profesor Emerit la Harvard Law School, prin anii ’’70. Acest profesor a propus ca in litigiile comerciale sa nu se foloseasca strict evaluarea juridica in raport cu legea, ci pe langa aceasta sa se evalueze posibilitatea de a aplica arbitrajul in formele „binding” si „non-binding”, precum si medierea sau conferinta juridica restaurativa, ca forme de rezolvare a litigiilor civile si comerciale.

Asadar, acest model, a subliniat Exelenta Sa Domnul Zalar, a fost dezvoltat de Curtile Americane de Justitie care au oferit, dincolo de litigation, mediere, arbitraj, evaluare neutra timpurie (in vederea prevenirii conflictelor), si alte proceduri ADR.

In acest model (Multi-door), vorbim despre un design deliberat, care cuprinde mai multe procese, adaugate la judecata obisnuita, clasica, procese oferite de catre instante. S-a subliniat ca acest model deserveste in modul cel mai optim interesele mediatorilor, intrucat, pentru mediatori, instantele sunt sursele principale de cauze, de clienti.

Bun cunoscator al realitatilor, Domnul Zalar a subliniat ca situatia in toata Europa de Est este asemanatoare: pe de o parte avem multi mediatori bine pregatiti, care asteapta sa intre pe cauze, iar pe de alta parte, instante cu teancuri de dosare, carora nu le pot face fata in timp util. In fond, cele doua profesii au interese conjuncte, si la modul foarte concret, in opinia domniei sale, mediatorii si judecatorii trebuie doar sa comunice in mod adecvat si de o maniera care sa serveasca cel mai bine justitiabilul.

Cele doua profesii (judecator si mediator) trebuie sa puna impreuna experienta lor si abilitatile pentru a deservi cel mai bine justitiabilii. Avand la dispozitie modelul Multi-door Courthouse, mediatorii si judecatorii trebuie doar sa evalueze corect si sa incadreze cauza care li se aduce inainte, in procesul cel mai adecvat nevoilor de rezolutie: mediere, arbitraj, etc. Uneori, arbitrajul poate aduce mai multe satisfactii in cauza respectiva, alteori medierea poate fi mai potrivita situatiei, sau in alte contexte raportarea stricta la lege poate fi singura solutie.

Din experienta sa, ca unul care a implementat in timpul mandatului de Ministru al Justitiei sistemul Multi-door Courthouse, cu cat mai multe posibilitati de adresare a cauzei, cu atat mai mare si satisfactia clientilor si optimizarea solutiilor. Aplicand acest model, este adevarat, instanta arata mai degraba ca un centru de diagnostic al conflictelor, insa acest lucru nu face decat sa creasca increderea justitiabililor si credibilitatea instantelor.

O comparatie extraordinar de interesanta, facuta de Domnul Zalar si pe care vrem sa o impartasim cu voi, colegii mediatori din ATELIER MEDIERE, este  aceasta: atunci cand cineva are o suferinta, sau o problema, si merge la un centru de diagnostic, sub nici o forma nu se asteapta ca din prima sa fie supus unei interventii chirurgicale, ci prefera sa faca mai multe investigatii, sa se lamureasca cu privire la problema lui si, in prima instanta, sa incerce metode mai delicate, mai non-invazive pentru a-si rezolva suferinta. La fel este si cu asteptarile pe care le au justitiabilii, care sufera de nedreptate. Daca le pui la dispozitie metode mai delicate, mai prietenoase, le vor prefera oricarui proces litigator.

In lumina acestei comparatii, Domnul Zalar a mentionat ca, in viziunea domniei sale, viitorul justitiei nu va putea evita mai devreme sau mai tarziu, procesele de diagnosticare a conflictelor si de distribuire adecvata catre cea mai potrivita dintre iesiri (door). In acelasi timp, prin modelul „iesiri multiple” (multi-door), sistemul de justitie se si responsabilizeaza, nu doar se eficientizeaza, recunoscand diversitatea posibilitatilor de a solutiona un litigiu.

Considerand experienta slovena, Domnul Zalar a subliniat ca, intr-adevar, majoritatea justitiabililor, dat fiind ca se pregatisera de lupta in instanta, nu s-au simtit foarte confortabil cand judecatorii le-au recomandat medierea; odata ce au intrat in procesul de mediere, 80% din cazuri au ramas la mediere.

Un alt aspect interesant din experienta slovena: la inceputul implementarii sistemului Multi-door, a existat teama exprimata de judecatori ca isi vor pierde autoritatea, insa in ciuda faptului ca medierea s-a deblocat, instantele sunt inca supra-incarcate de dosare. O particularitate a modului in care medierea este valorizata in Slovenia, este data si de faptul ca acordul la care se ajunge prin mediere are un tratament egal cu cauza judecata.

Dupa Note de Conferinta

de Daniela Stefanescu si Mihail Brinzea

ATELIER MEDIERE

ATELIER MEDIERE este grupul destinat mediatorilor care doresc sa se perfectioneze continuu, sa fie permanent in contact cu dinamica profesiei, sa contribuie cu experienta acumulata in diverse domenii, la dezvoltarea constanta a Medierii. 

Grupul isi propune sa contribuie la promovarea unei intelegeri corecte a Medierii, sa amelioreze ori sa vindece distorsiunile de perceptie cu privire la locul, rolul si functia Mediatorului in sistemele de rezolvare a conflictelor.
In masura in care acest grup se va coagula ca o comunitate profesionala cu interese convergente, ne propunem sa structuram actiuni de lobby si advocacy, sa facem propuneri pertinente Consiliului de Mediere sau altor foruri care pot sa contribuie la stabilitatea si dezvoltarea Medierii.
Va invitam intr-un grup in care eleganta, corectitudinea abordarii, profesionalismul si devotamentul fata de profesie vor fi notele dominante!
Recunoastem cu totii utilitatea spatiului virtual si a platformei Facebook, insa ATELIER MEDIERE se va baza indeosebi pe cunoasterea directa si lucrarea de tip design creativ, orientata pe rezultate.