PROMOVARE MEDIERE

APELEAZA LA UN MEDIATOR!
- Campanie de promovare a medierii

http://m.youtube.com/watch?v=pYXyM5ulnAY

Sondaj cu privire la perceptia populatiei despre mediere

http://www.ires.com.ro/uploads/articole/ires_perceptii-cu-privire-la-mediere_mai-2014.pdf

Ghid de mediere penala. Conform noilor coduri

"Lucrarea abordează medierea penală atât din perspectivă teoretică, cât şi din perspectivă practică. La elaborarea ei s-a ţinut seama de legislaţia în vigoare de la 1 februarie 2014, care aduce îmbunătăţiri importante acestei instituţii prin reglementările din Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală, respectiv prin modificările aduse Legii medierii de către Legea nr. 255/2013.

Ghidul este nu doar o expunere teoretică a practicilor restaurative, ci şi un instrument cu aplicabilitate practică. Indicarea condiţiilor de validitate a acordului de mediere penală, oferirea de exemple ale clauzelor ce pot fi inserate, respectiv de enumerarea textelor de lege aplicabile de mediatori şi profesioniştii dreptului şi prezentarea unor modele de acte încheiate de către mediatori completează caracterul practic.

Din cuprins 

• medierea penală în contextul justiţiei restaurative
• aspecte de procedură privind medierea penală
• etapele procesului de mediere
• extrase din principalele acte normative incidente
• model al unui proces-verbal de închidere a procedurii de medierii
• model al unui acord de mediere

Puncte forte

• prima lucrare ce apare ulterior datei de 1 februarie 2014 când au intrat în vigoare noile Coduri penale.
• abordare din trei perspective: teoretică, practică şi procedurală, ceea ce o face un instrument util pentru facultăţile de drept şi pentru practicienii dreptului.
• pentru prima dată sunt identificate toate infracţiunile din Codul penal şi din legile speciale pentru care este posibilă medierea penală.
• o contribuţie la ceea ce se doreşte a fi cu adevărat medierea penală: o alternativă la procesul penal şi, de ce nu, o alternativă la pedeapsa închisorii."

Mai multe informatii, pe:
http://www.beckshop.ro/ghid_de_mediere_penala_conform_noilor_coduri-p6531.html

LOGICA OBLIGATIVITATII sau CONSTITUTIONALITATE vs NECONSTITUTIONALITATE

"Unde-i lege, nu-i tocmeala!" si "Nemo censetur ignorare legem!" Prin urmare, nimeni nu poate invoca in apararea sa necunoasterea legii. 
Deci, sa ne informam! Ca nu costa! Si apoi, daca trebuie, trebuie!
Insa... daca e neconstitutional?

Se contureaza iata, aceasta dilema, careia va trebui sa-i gasim o rezolvare.
De curand, Curtea Constitutionala a decis ca prevederile referitoare la obligativitatea cu privire la informarea despre Mediere si avantajele acesteia, precum si cele referitoare la sanctionarea neindeplinirii acestei etape, sunt neconstitutionale. 

Cum a motivat Curtea decizia sa vom afla la un moment dat, insa ceea ce ma nedumereste pe mine este altceva....
Daca aceste prevederi au fost declarate neconstitutionale, atunci, pe calea exemplului, toate prevederile care sunt insotite de cerinta obligativitatii ar trebui sa urmeze aceeasi linie!

In Romania, inca de la 1865, prin legea invatamantului de la acea vreme, se instituia obligativitatea invatamantului primar. Cu toate modificarile sale (benefice ori mai putin benefice), legea invatamantului a mentinut aceasta cerinta a obligativitatii, ba mai mult, a stabilit si sanctiuni pentru parintii si/sau tutorii copiilor de varste scolare si chiar prescolare pentru nerespectarea acestei legi. Si asta, pe buna dreptate! De ce sanctiune? Pentru ca acest caracter obligatoriu vine in sprijinul cetateanului, nu ii incalca drepturi ori libertati, ci ii largeste orizontul cunoasterii! Oamenii sunt obligati sa invete, sa cunoasca, sa afle, sa se informeze, sa discearna, sa se dezvolte! Toate astea, pentru a fi capabili sa isi asume, sa aiba responsabilitati si sa nu fie pusi niciodata in situatia de a invoca necunoasterea legii!

Cu privire la obligativitatea invatamantului, cu siguranta, la un moment dat, cineva va avea indrazneala sa invoce faptul ca timpul petrecut in sistemul educational actual, din lipsa unor programe scolare adecvate si a pregatirii precare a unor cadre didactice, poate fi considerat timp irosit, ba chiar va invoca faptul ca in toata aceasta perioada a suferit inclusiv prejudicii de natura financiara (stim cu totii ca invatamantul in Romania nu mai este gratuit demult). Atunci va inainta Curtii Constitutionale o astfel de cerere, iar Curtea, prin marinimia sa, si pentru ca exista precedentul, va declara prevederile referitoare la obligativitatea invatamantului ca fiind neconstitutionale, la fel si sanctiunile aplicabile???
Neconstitutionalitatea obligativitatii invatamantului ar avea ca impact cresterea gradului de analfabetism.

Daca pana aici este clar, urmarea logica poate fi analizata in doua silogisme.

Silogismul nr. 1
Premisa nr. 1: Daca obligativitatea de informare nu este constitutionala,
Premisa nr. 2:  Daca neconstitutionalitatea suspenda sanctiunile de neparticipare,
Concluzia nr. 1 : Atunci, neparticiparea la invatamantul obligatoriu este constitutionala.
Concluzia nr. 2: Prin urmare, sanctiunile cu privire la obligativitatea invatamantului trebuie anulate.

Silogismul nr. 2
Premisa nr. 1: Daca legea presupune cunoastere si cunoasterea implica obligatoriu informare,
Premisa nr. 2:  Daca obligativitatea de informare este neconstitutionala,
Concluzia nr. 1 : Atunci, orice obligatie de cunoastere este neconstitutionala.
Concluzia nr. 2: Prin urmare, oricine ar putea invoca in mod constitutional necunoasterea legii.

Atunci, principiul de drept roman "Nemo censetur ignorare legem!" devine nefunctional si toata jurisprudenta trebuie reconsiderata.

Prin deductie logica, in mod particular, analfabetismul literar poate fi considerat constitutional. Tot la fel, si analfabetismul in materie de justitie, drepturi si libertati, potrivit deciziei Curtii, poate fi inteles ca o derogare de la obligatia cetateanului de a cunoaste o lege importanta, cu privire la o procedura extrajudiciara de interes public si de la un drept pe care il are orice justitiabil.
Cel putin acesta este semnalul pe care il da Curtea Constitutionala a Romaniei!

Si daca nu asa stau lucrurile, atunci inseamna ca altele sunt motivele pentru care s-a considerat ca obligatia de informare cu privire la Mediere si avantajele acesteia ca si modalitate de solutionare a conflictelor este o etapa pe care cetatenii acestei tari nu trebuie sa o parcurga!
Altminteri, fiind absolut gratuita, de ce sa fie interzisa? Cui ii aduce prejudicii obligativitatea informarii? Cui ii provoaca neajunsuri cunoasterea? Cui nu-i place ca oamenii sa fie informati?

CUI II ESTE TEAMA DE MEDIERE?

MEDIATIO ET AUCTI - Concepte aflate in complementaritate si osmoza

"Cel mai bun om este omul care, prin el însusi stie ce trebuie sa faca;
Bun este si acela care urmeaza celor spuse de altii;
Dar cel care nu-i în stare nici de una, nici de alta, în toate-i nefolositor." 

                                                                          

                                     "Cuvant catre tineri" - Sfantul Vasile cel Mare

Aceasta este una dintre cele mai nuantate definitii date liberului arbitru, o notiune care, din cele mai vechi timpuri a primit semnificatii in note si tonalitati foarte variate, insa caracteristica sa de baza a ramas aceea ca liberul arbitru se refera la libertate, in toate planurile ei de manifestare. 

Liberul arbitru implica in mod esential libertatea omului de a alege intre posibilitatile ce i se ofera. Incepand cu libertatea constiintei, reprezentata de gandire si de exprimare, libertatea de a face sau a nu face alegeri, si terminand, dar nu in mod limitativ, cu libertatea de a actiona in interes personal sau a altora, cu conditia evidenta a respectarii libertatilor semenilor. 

Cea mai importanta libertate dobandita de catre om, insa recunoscuta la nivel global ce-i drept, mult mai tarziu,  dupa abolirea sclaviei, este aceea de a lua hotarari in ceea ce priveste propria persoana, evolutia sa, dar si modul sau de trai, fara constrangeri sau limitari, si aflandu-se in deplina cunostinta de cauza. 

Atat prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului cat si prin Constitutiile de stat, cetatenilor le-au fost si le sunt garantate o serie de drepturi si libertati fundamentale menite sa aduca respectarea universala si efectiva a vietii si valorilor umane. 

Intre toate aceste drepturi si libertati fundamentale regasim dreptul la informatie. 

Drept garantat si pentru cetatenii acestei tari prin Constitutia Romaniei, care in articolul 31 in primele doua alineate, evidentiaza aspecte elocvente si relevante pentru respectarea  a ceea ce numim liberul arbitru. 

Dreptul la informatie, nivelul de accesibilitate la uzitarea si insusirea acestui drept de catre oameni, are un impact major fata de modul in care toate celelalte drepturi si libertati le sunt acestora respectate. 

Caci:

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi îngradit.

(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal."

Prin urmare, odata ce individului ii este respectat dreptul de a se informa si de a fi informat, toate deciziile, hotararile si alegerile privitoare la persoana sa, persoanele aflate in grija sa directa, bunurile prezente si viitoare, drepturile conexe, ori interesele sale, vor fi luate in deplina cunostinta de cauza, cu discernamant si responsabilitate, asigurandu-i acestuia certitudine si stabilitate.

Dupa cum bine stim, rezolvarea diverselor probleme sau aspecte de natura sa produca dezechilibre in relatiile interumane, a constituit o tema indelung dezbatuta si s-a urmarit identificarea unor modalitati de rezolvare cat mai eficiente, in asa fel incat aceste relatii interumane sa nu sufere degradari iremediabile. Printre aceste modalitati de rezolvare a divergentelor se numara si Medierea. Despre eficienta acesteia nu mai este cazul sa facem vorbire, caci sunt tari cu un nivel avansat de dezvoltare a civilizatiei, care au deja o istorie bazata pe ceea ce se numeste Alternative Dispute Resolution (ADR), ori External dispute resolution.

 Ceea ce trebuie evidentiat este faptul ca oamenii, in baza dreptului lor garantat de a fi informati, este absolut necesar ca ei sa aiba garantata inclusiv libertatea de a alege modul in care isi rezolva problemele si disputele, ce implica alegerea facuta, precum si efectele pe termen scurt si indelungat, cu impact sau nu asupra calitatii vietii lor. 

Atunci cand o persoana este implicata intr-o situatie de natura juridica, a carei rezolvare necesita luarea unor decizii de natura juridica, evident, garantarea dreptului dar si a libertatii de a lua hotarari si a face alegeri intr-un mod corect si just nu poate fi asumata de nimeni altcineva. Decizia ii apartine in mod exclusiv. Insa asa cum individului ii este garantat dreptul la aparare/reprezentare, el are garantat inclusiv dreptul de a alege un aparator/reprezentant si odata cu asta trebuie sa aiba la indemana instrumente care sa ii ofere satisfactia unei reprezentari/aparari de calitate. 

Prin reprezentare de calitate trebuie sa intelegem servicii prestate de un specialist in domeniu, care sa ofere alternative temeinice de rezolvare, care sa urmareasca nemijlocit interesele celui reprezentat. O reprezentare care sa aduca nu numai solutii viabile si aplicabile, dar care sa urmareasca eficienta si durabilitate in gasirea acestor solutii, cu respectarea drepturilor si libertatilor celui reprezentat. 

In situatia specifica in care o persoana se confrunta cu probleme de natura juridica, cel mai recomandat este ca ea sa apeleze la serviciile unui jurist, a unui avocat sau a unui notar, iar acestia, in baza prerogativelor lor, sa ofere serviciile solicitate. Insa aceste servicii trebuie sa urmareasca fara echivoc interesele solicitantului. Juristul, avocatul sau notarul trebuie sa indrume, sa aleaga si sa ofere ca si modalitate de solutionare, pe cea mai eficienta dintre toate, din toate punctele de vedere, pentru cauza si interesele clientului lor. 

Iar daca aceasta modalitate de rezolvare poate fi Medierea, cu toate beneficiile si avantajele care o definesc, vorbind aici despre componente cum ar fi: timp de solutionare redus, neexternalizarea deciziei, eficienta relatiei cheltuieli-rezultat-asteptari, solutii de tip win-win, cadru si ambient lipsit de sobrietate si stres, atunci, de buna seama, Medierea trebuie sa se pozitioneze in topul preferintelor si a alternativelor pe care reprezentantii/aparatorii sa le ofere clientilor lor. Vor fi avute in vedere, pe langa urmarirea si respectarea intereselor clientilor, si urmarirea si atingerea target-urilor  personale ale acestor reprezentanti/aparatori, caci stim cu totii ca oferirea unui serviciu de calitate atrage dupa sine recunoastere profesionala dar si o serie intreaga de satisfactii de natura personala. 

Prin urmare, odata identificata Medierea ca si metoda eficienta pentru rezolvarea conflictelor, nimic nu-i va mai putea retine pe specialistii dreptului de a apela la serviciile mediatorilor autorizati in indeplinirea prerogativelor lor, si in satisfacerea nevoilor clientilor lor.

Putem concluziona deci, ca beneficiari ai Medierii suntem noi toti, deopotriva si in egala masura, in complementaritate si osmoza cu aceasta. 

MEDIATIO ET AUCTI!

MEDIEREA - instrument viabil la indemana magistratilor

Avand in vedere ca acest articol din Codul de procedura civila este inca in vigoare, consider ca se poate lucra in acest sens pentru ca medierea sa ramana o alternativa viabila de solutionare a conflictelor. Magistratii mai au inca la indemana un instrument pentru a decongestiona instantele de volumul mare de dosare aflate pe rol.

"CAPITOLUL II
Judecata

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 227
Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului
(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
(2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.
(3) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, părţile se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.
(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.
(5) Dacă, în condiţiile alin. (1) sau (2), părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 440 sunt aplicabile."

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-227

DE CE SA RAMANEM IN CONTINUARE MEDIATORI

Prin Decizia de azi a Curtii Constitutionale, Medierii si Mediatorilor li s-a oferit ocazia de a dovedi ca au trecut testul maturitatii. Pentru asta este nevoie sa ne reamintim ca: 
1. Medierea nu este o meserie, ci o profesie.

2. Medierea a existat si va exista si de acum inainte, cata vreme este reglementata de o lege speciala.

3. Lamentarile gen "nu fac munca gratuita deci nu fac informari" si scuzele de acest fel nu mai au ce cauta in discutiile si dezbaterile noastre, caci vom informa si in continuare partile cu privire la avantajele medierii, pentru a le ajuta pe acestea in luarea deciziei de a alege medierea.

4. Nu vom mai porni la drum dintr-un fals context de "razboi" tacit cu profesiile liberale de sorginte juridica, creat sau imaginat de noi ori de altii.

5. Vom avea in vedere promovarea personala si ne vom concentra mai cu seama pe modul profesionist de promovare a medierii, caci va fi singura noastra sansa de acum inainte ca justitiabilii sa ne calce pragul.

6. Bucurati-va, cei care nu ati agreat ideea de gratuitate! Ati scapat de servilismul de care va temeati! 

7. Odata intrata in vigoare decizia Curtii Constitutionale, mediatorilor le va fi usurata munca, caci se presupune ca justitiabilii vor alege procedura in cunostinta de cauza, si nu ca o sarcina impusa.

8. Cei care vor rezista in continuare in profesie nu vor fi cei care au devenit mediatori sub imboldul momentului, ci doar cei care au facut-o din respect pentru profesie si din convingerea ca aceasta este o alternativa reala si viabila la clasica Justitie.

9. Informarea privind avantajele medierii a avut momentul si trairea ei. Daca motivele pentru care aceasta modificare legislativa a fost gandita si implementata la momentul 1 februarie 2013 si-au atins scopul, vom afla de buna seama de-acum inainte! 

10. Mediatorii nu vor mai fi priviti ca si "adversari" in tabloul profesiilor liberale de catre cei care i-au perceput in acest fel pana acum, ci ca pe niste colaboratori, caci medierea va ramane o alternativa serioasa pe mai departe! 

11. Cei care va bucurati acum de Decizia CCR, insa nu sunteti neaparat mediatori, nu uitati de citatul afgan care spune asa: "Lucrurile ieftine nu vin fara probleme si nici cele scumpe fara efort!" De-abia acum acest citat isi va afla sensul! Caci tot ceea ce merita efort face parte dintre cele scumpe! La fel si Medierea! A venit vremea sa dovedim ca merita efort! 

Nu putine ar fi motivele pentru care ar trebui sa ramanem in continuare mediatori, insa unul care imi vine acum in minte este dat de continutul articolului 29 (2) care indica fara echivoc obligativitatea, de aceasta data a mediatorului care, ca si datorie de onoare, "...trebuie sa asigure ca medierea sa se realizeze cu respectarea libertatii, demnitatii si a vietii private a partilor." Ce alta profesie liberala ne ofera aceasta oportunitate, ca noi sa veghem si sa dam asigurari prin ceea ce reprezentam, ca activitatea noastra se realizeaza cu respectarea acestor trei mari Valori care sunt Libertatea, Demnitatea si Viata privata, in acelasi timp si spatiu contextual?