Va prezint o lucrare de exceptie, un "GHID PRACTIC DE APLICARE A MEDIERII SI PRACTICILOR RESTAURATIVE IN MEDIUL EDUCATIONAL" avandu-l ca autor pe Domnul MIHAIL BRINZEA - Mediator.
Ghidul a fost realizat in cadrul unui proiect implementat de Fundatia Centrul de Resurse Juridice (CRJ), in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS) in perioada 2010 - 2012, proiect denumit "Calitate in educatie prin mediere si practici restaurative", sub coordonarea Doamnei Ema Elza Seclaman, Manager de Proiect.
Din punctul meu de vedere, acest ghid poate fi denumit si uzitat in consecinta ca si veritabil Manual de Aplicare a Medierii in Societate. Ma bazez in primul rand pe considerentul ca bibliografia ce a stat la baza documentarii precum si experienta dobandita si transpusa aici de catre autor, in persoana domnului Mihail Brinzea, pot tine loc si au valoare de material didactic in randul tuturor practicienilor din domeniul ADR.
Potrivit autorului, " Medierea si practicile restaurative sunt metode si modalitati de abordare a unei situatii care poate genera tensiuni, are risc de conflict, are potential declansator de conflict, ori chiar se afla in stare de conflict escaladat.
Practicile restaurative sunt metode si modalitati de abordare care:
- nu se limiteaza la a constata ca ceva rau s-a intamplat si trebuie aplicate masuri;
- creaza cadrul necesar pentru a genera reflectie cu privire la ce s-a intamplat;
- ofera partilor implicate sansa de a se responsabiliza cu privire la ceea ce s-a intamplat;
- ofera partilor implicate sansa de a decide in maniera participativa si de a genera solutii;
- in cele din urma determina constientizarea valorilor comunitatii/grupului;
- determina schimbari de mentalitate si comportament."
Totodata, asa cum apreciaza autorul, " O definitie a practicilor restaurative deosebit de semnificativa si plina de inteles, este cea data de Margaret Thorsborne, cand adresandu-se practicienilor in justitie restaurativa afirma: "A vindeca relatii distruse, a indrepta lucrurile, trebuie sa fie focusul eforturilor noastre daca ne dorim o lume mai sigura pentru copiii si tinerii care vor creste si vor deveni leaderii nostri" (Margaret Thorsborne & David Vinegrad, Rethinking Behaviour Management, Restorative Practices in Classrooms, Speechmark, 2008, pag.2).
Deasemenea, in acest Ghid, utilizabil in viziunea mea ca si Manual de Aplicare a Medierii in Societate, autorul ne invita sa identificam patru principii fundamentale dupa care se conduce si se aplica medierea si practicile restaurative. Acestea sunt:
1. Autoritatea nu are monopol asupra deciziei ci o deleaga catre membrii societatii;
2. Toate partile implicate intr-o situatie sunt aduse la masa dialogului - "nimic despre noi fara noi";
3. Sanctiunea este transformata in responsabilitate, in sensul ca partilor nu li se mai administreaza o sanctiune de catre autoritate, ci toti cei implicati isi asuma responsabilitati pentru a repara raul infaptuit;
4. O persoana neutra si impartiala mediaza sau faciliteaza procesul restaurativ.
Avand aceste patru repere la indemana, orice segment al unei societati, sau chiar societatea in integralitatea ei, poate adopta cu usurinta o atitudine si o "viziune" asupra infaptuirii dreptatii mai degraba restaurativa decat punitiva.
Desi aceasta lucrare s-a dorit a fi o aplicare a metodelor de abordare a conflictelor din perspectiva medierii si a practicilor restaurative in mediul scolar, educational, consider ca putem corela si extrapola cele prezentate, in orice mediu, in orice domeniu sau in orice arie de raspandire a anumitor fenomene sociale, tinand cont evident de specificitate. Aceasta, deoarece, cand vorbim de educatie de calitate nu ne putem opri sau limita la mediul strict academic, ci putem merge cu principiul de "qualitas" ca si instrument de evaluare a vietii in comunitate.
Autorul afirma urmatoarele: "Ne propunem ca prin acest ghid sa generam disponibilitatea de reflectie cu privire la cresterea calitativa a proceselor de invatare si a relatiilor din mediul educational, prin mediere si practici restaurative; sa contribuim la dezvoltarea de mecanisme, metode si proceduri restaurative in scoli...", mecanisme, metode si practici care, in opinia mea, odata implementate, vor defini atitudini si concepte de viata ale generatiilor viitoare. O corecta integrare in practica scolara a ideii de abordare restaurativa versus abordare punitiva, genereaza in mod direct, in timp, o crestere a calitatii vietii.
In lucrarea de fata ne sunt prezentate elemente care conduc la generarea unei culturi restaurative, elemente care contribuie la o educatie de calitate si implicit o crestere a calitatii vietii, asa cum spuneam mai sus. Astfel, afirmarea valorilor, responsabilizarea membrilor, confruntarea cu propriile decizii si comportamente, precum si restaurarea relatiilor, sunt notiuni ce stau la baza mentinerii unui echilibru social, iar in mediere si in practicile restaurative sunt adevarate "repere de sistem", cum le numeste autorul.
Daca in primul capitol s-a facut o analiza a ceea ce trebuie sa reprezinte Educatia de calitate, principiile si valorile ce trebuie sa stea la baza acesteia (afirmatia "Relatiile corecte sunt valori ale comunitatii" reprezentand esenta, dupa parerea mea, atunci cand vorbim despre valori), precum si modul de dezvoltare a unei culturi participative, iata ca in cel de-al doilea capitol, autorul vine cu un set de Abordari restaurative in solutionarea conflictelor, si supune studiului si atentiei practicienilor toata tipologia lor.
Incepand cu Examinarea sau Analiza Restaurativa, despre care afirma ca reprezinta "fundamentul oricarui demers restaurativ", continua apoi cu ceea ce se numeste Discutie Restaurativa si toate conditiile necesare unei astfel de abordari restaurative.
Este prezentat si conceptul de Peer Mediation sau Medierea intre egali, care se deosebeste de celelalte metode prin aceea ca procesul de facilitare/mediere este condus de un egal, in speta de un elev.
Lista continua cu Cercul Restaurativ, care, in acceptiunea autorului, "devine instrument de cladire a comunitatii" (prin faptul ca intr-un Cerc Restaurativ sunt invitati parinti, elevi, prieteni si alte persoane care au un interes in starea de sanatate fizica si emotionala a celor implicati in conflict), precum si o "platforma de elaborare a valorilor comune".
Conferinta Restaurativa este urmatorul tip de abordare restaurativa adusa in atentia noastra de catre autorul Ghidului, cu cele patru tipologii distincte in functie de grupul tinta asupra caruia acestea isi pot gasi aplicabilitatea, si anume: Conferinta de Familie, Conferinta de Grup, Conferinta de Clasa si Conferinta de Comunitate, fiecare avand particularitati distincte.
In fine, Medierea, cea mai cunoscuta la noi dintre practicile restaurative este tratata de autor mai mult ca un indemn si ca un argument de a folosi acest mijloc care odata cu Legea 192 a trecut de la faza de metoda informala la statutul de procedura recunoscuta de lege.
Abordarea din acest capitol se transforma in fapt intr-o veritabila promovare a Medierii.
Argumentul de final prin care autorul afirma ca prin Mediere se creaza premizele pentru responsabilizare, deschide de fapt o noua perspectiva asupra functiei Medierii in societate.
Inchei prezentarea acestui veritabil Manual de Aplicare a Medierii in Societate cu un accent care mi s-a parut a fi extrem de elocvent si care este fundamentat pe afirmatia lui Karl Popper:
"Justitia este intai de toate o relatie justa intre indivizi."
Reactualizand viziunea lui Karl Popper, autorul afirma ca:
"Odata cu acceptarea Medierii intr-o comunitate, membrii acesteia se raporteaza unii la altii si toti la valorile comunitatii. In acest fel, viziunea lui Karl Popper cu privire la Justitie si administrarea dreptatii incepe sa devina realitate a fiecarei comunitati care adopta Medierea ca procedura de lucru in situatii de conflict." - Mihail Brinzea
Pentru aprofundare, va invit sa accesati sectiunea Publicatii pe: http://mediere-mediator.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu