AVANTAJELE MEDIERII

DIRECTIVA 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civila si comerciala

DIRECTIVA 2008/52/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI, 

din 21 mai 2008,  privind anumite aspecte ale medierii în materie civila si comerciala 

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:136:0003:0008:RO:PDF

Ziua Mondiala a Asistentei Sociale - Carte Vie - Mediator Mihail Brinzea

Asistentul Social si Mediatorul  Parteneri pentru Calitatea Vietii

"Medierea, practicile restaurative si asistenta sociala sunt:
- forme de vindecare a relatiilor distruse;
- procese de indreptare a unor stari de lucruri care au devenit neconforme;
- modalitati de a genera un mediu mai sigur pentru membrii unei comunitati;
- abordari care proiecteaza si optimizeaza procese de transformare a unor situatii de criza."

http://www.asociatiaproas.ro/ziua-mondiala-a-asistentei-sociale/zmas-mihai-brinzea

INFORMATII DE INTERES PUBLIC - PORTALUL INSTANTELOR DE JUDECATA

" Informare asupra medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor:

 

    Pentru soluţionarea litigiilor pe cale amiabilă, părţile au posibilitatea ca împreună să apeleze la un mediator, atât înainte, cât şi ulterior declanşării unui litigiu în faţa instanţei. Pentru detalii, consultaţi tabloul mediatorilor afişat pe site-ul www.cmediere.ro.

   Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

   Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

   Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, convenind să soluţioneze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii. (art. 1 şi 2 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator)."

http://portal.just.ro/3/SitePages/informatii.aspx?id_inst=3

DREPTUL DE A FI MEDIATOR

Ce am castigat cand am devenit Mediator?
Am castigat dreptul de a practica aceasta profesie, veti spune! Ei bine, nu doar atat. Am castigat odata cu asta, o pozitie intr-un Tablou al Mediatorilor, un "loc" in care fiecare dintre cei ce practica aceasta profesie, trebuie sa fie, sa isi asume sa fie, cu toata responsabilitatea, nu doar o pozitie! Ci un nume! Nu doar un nume, ci o entitate cu raspundere si integritate! Si nu doar o entitate, ci o realitate! 
Si nu oricum, caci fiecare dintre noi si-a castigat cu eforturi acest drept!

Ce iti confera pozitia ta din Tabloul Mediatorilor? 
Iti da dreptul de a fi inainte de toate corect si complet informat despre Mediere. Iti da dreptul si iti ofera oportunitatea de a fi cel mai bun cunoscator si prieten al  Medierii. Sa fii cel care crede in Mediere! Sa ai atat de multa incredere in aceasta profesie incat sa nu vrei s-o abandonezi nicicand! Ca pe cel mai bun prieten! Incat sa n-o tradezi nicicum, nici macar prin nestiinta ta! Ca pe cel mai bun prieten! 

Ce am castigat cand am devenit Mediator?
Dreptul de a fi mereu un om al principiilor. Caci Mediatorul este, inainte de toate, un om al principiilor. Am ales odata cu aceasta profesie un drum al echilibrului, al neutralitatii. Am ales sa fiu ascultare activa, sa-mi insusesc darul cunoasterii celor mai nestiute laturi ale fiintei umane. Am ales sa fiu curios dar impaciutor, confident si totodata echidistant.
Odata cu locul meu in randul Mediatorilor, am castigat dreptul de a avea o opinie in legatura cu profesia mea. Si nu de orice fel, ci o opinie in dreptul careia semenii mei sa se poata opri cu respect.

Ce am castigat cand am devenit Mediator?
Ei bine, am castigat self respect. Nu doar pentru ca fiind Mediator consider ca voi fi intotdeauna de partea a ceea ce este corect, ci si pentru ca voi fi capabil sa fac ceea ce este corect! Iar asta presupune mult mai mult efort! Insemna ca uneori sa ies in fata, sa adopt o atitudine corecta nu doar pentru mine si propriile interese, ci si pentru altii. Uneori doar pentru altii!

Am mai castigat ceva cand am ales dupa ani de munca sa devin Mediator?
Mi-am castigat dreptul de a spune: "azi vreau doar sa ascult povestile de viata ale cuiva!" Si sa o pot face spunandu-i acelui om ca povestile lui de viata sunt pe maini bune. La "umbra" unei legi a bunului simt!

Ce am aflat cand am ales sa devin Mediator?
Ca am dreptul sa fiu respectat si am obligatia de a respecta pe altii ca mine! Ca am libertatea de a profesa liber, neingradit, cu onestitate, si ca am obligatia de a ajuta si pe altii sa o faca!

Dar cel mai important drept castigat atunci cand am ales sa fiu Mediator, a fost acela de a-mi folosi cunoasterea, intuitia, simturile, experienta de viata, aptitudinile, pornirile si inteligenta, in slujba oamenilor, asa cum in nicio alta profesie nu am primit dreptul s-o fac!

Iar toate aceste drepturi la un loc, odata cu pozitia ce mi-am ales, au devenit si obligatii de onoare!

Principii de negociere constructiva

" Strategiile deriva din principiile negocierii constructive: minimalizarea problemelor de comunicare, cu accent pe evitarea de a intra intr-o competitie de orgolii, separarea dintre procesul de generare a ideilor si cel de evaluare, prin incurajarea brainstorming-ului, identificarea persoanelor cu forta de decizie, pentru a preintam­pina situatia in care se ajunge la o oferta care ulterior poate fi schimbata, sublinierea constanta a intereselor comune, descoperirea nevoilor pe care se bazeaza ofertele si dezvoltarea unor alternative care le satisfac. Pentru un maxim de multumire legat de evenimente zilnice, recomand tuturor sa investeasca timp in propria formare de abilitati de negociere constructiva."

http://www.psychologies.ro/anchete-si-dosar/cateva-principii-de-negociere-constructiva-2139326

"GHID PRACTIC DE APLICARE A MEDIERII SI PRACTICILOR RESTAURATIVE IN MEDIUL EDUCATIONAL" - Autor MIHAIL BRINZEA - Un veritabil Manual de Aplicare a Medierii in Societate

Va prezint o lucrare de exceptie, un "GHID PRACTIC DE APLICARE A MEDIERII SI PRACTICILOR RESTAURATIVE IN MEDIUL EDUCATIONAL" avandu-l ca autor pe Domnul MIHAIL BRINZEA - Mediator.

Ghidul a fost realizat in cadrul unui proiect implementat de Fundatia Centrul de Resurse Juridice (CRJ), in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS) in perioada 2010 - 2012, proiect denumit "Calitate in educatie prin mediere si practici restaurative", sub coordonarea Doamnei Ema Elza Seclaman, Manager de Proiect.

Din punctul meu de vedere, acest ghid poate fi denumit si uzitat in consecinta ca si veritabil Manual de Aplicare a Medierii in Societate. Ma bazez in primul rand pe considerentul ca bibliografia ce a stat la baza documentarii precum si experienta dobandita si transpusa aici de catre autor, in persoana domnului Mihail Brinzea, pot tine loc si au valoare de material didactic in randul tuturor practicienilor din domeniul ADR.

Potrivit autorului, " Medierea si practicile restaurative sunt metode si modalitati de abordare a unei situatii care poate genera tensiuni, are risc de conflict, are potential declansator de conflict, ori chiar se afla in stare de conflict escaladat.
Practicile restaurative sunt metode si modalitati de abordare care:
- nu se limiteaza la a constata ca ceva rau s-a intamplat si trebuie aplicate masuri;
- creaza cadrul necesar pentru a genera reflectie cu privire la ce s-a intamplat;
- ofera partilor implicate sansa de a se responsabiliza cu privire la ceea ce s-a intamplat;
- ofera partilor implicate sansa de a decide in maniera participativa si de a genera solutii;
- in cele din urma determina constientizarea valorilor comunitatii/grupului;
- determina schimbari de mentalitate si comportament."

Totodata, asa cum apreciaza autorul, " O definitie a practicilor restaurative deosebit de semnificativa si plina de inteles, este cea data de Margaret Thorsborne, cand adresandu-se practicienilor in justitie restaurativa afirma: "A vindeca relatii distruse, a indrepta lucrurile, trebuie sa fie focusul eforturilor noastre daca ne dorim o lume mai sigura pentru copiii si tinerii care vor creste si vor deveni leaderii nostri" (Margaret Thorsborne & David Vinegrad, Rethinking Behaviour Management, Restorative Practices in Classrooms, Speechmark, 2008, pag.2).

Deasemenea, in acest Ghid, utilizabil in viziunea mea ca si Manual de Aplicare a Medierii in Societate, autorul ne invita sa identificam patru principii fundamentale dupa care se conduce si se aplica medierea si practicile restaurative. Acestea sunt:
1. Autoritatea nu are monopol asupra deciziei ci o deleaga catre membrii societatii;
2. Toate partile implicate intr-o situatie sunt aduse la masa dialogului - "nimic despre noi fara noi";
3. Sanctiunea este transformata in responsabilitate, in sensul ca partilor nu li se mai administreaza o sanctiune de catre autoritate, ci toti cei implicati isi asuma responsabilitati pentru a repara raul infaptuit;
4. O persoana neutra si impartiala mediaza sau faciliteaza procesul restaurativ.

Avand aceste patru repere la indemana, orice segment al unei societati, sau chiar societatea in integralitatea ei, poate adopta cu usurinta o atitudine si o "viziune" asupra infaptuirii dreptatii mai degraba restaurativa decat punitiva.

Desi aceasta lucrare s-a dorit a fi o aplicare a metodelor de abordare a conflictelor din perspectiva medierii si a practicilor restaurative in mediul scolar, educational, consider ca putem corela si extrapola cele prezentate, in orice mediu, in orice domeniu sau in orice arie de raspandire a anumitor fenomene sociale, tinand cont evident de specificitate. Aceasta, deoarece, cand vorbim de educatie de calitate nu ne putem opri sau limita la mediul strict academic, ci putem merge cu principiul de "qualitas" ca si instrument de evaluare a vietii in comunitate.

Autorul afirma urmatoarele: "Ne propunem ca prin acest ghid sa generam disponibilitatea de reflectie cu privire la cresterea calitativa a proceselor de invatare si a relatiilor din mediul educational, prin mediere si practici restaurative; sa contribuim la dezvoltarea de mecanisme, metode si proceduri restaurative in scoli...", mecanisme, metode si practici care, in opinia mea, odata implementate, vor defini atitudini si concepte de viata ale generatiilor viitoare. O corecta integrare in practica scolara a ideii de abordare restaurativa versus abordare punitiva, genereaza in mod direct, in timp, o crestere a calitatii vietii.

In lucrarea de fata ne sunt prezentate elemente care conduc la generarea unei culturi restaurative, elemente care contribuie la o educatie de calitate si implicit o crestere a calitatii vietii, asa cum spuneam mai sus. Astfel, afirmarea valorilor, responsabilizarea membrilor, confruntarea cu propriile decizii si comportamente, precum si restaurarea relatiilor, sunt notiuni ce stau la baza mentinerii unui echilibru social, iar in mediere si in practicile restaurative sunt adevarate "repere de sistem", cum le numeste autorul.

Daca in primul capitol s-a facut o analiza a ceea ce trebuie sa reprezinte Educatia de calitate, principiile si valorile ce trebuie sa stea la baza acesteia (afirmatia "Relatiile corecte sunt valori ale comunitatii" reprezentand esenta, dupa parerea mea, atunci cand vorbim despre valori), precum si modul de dezvoltare a unei culturi participative, iata ca in cel de-al doilea capitol, autorul vine cu un set de Abordari restaurative in solutionarea conflictelor, si supune studiului si atentiei practicienilor toata tipologia lor.
Incepand cu Examinarea sau Analiza Restaurativa, despre care afirma ca reprezinta "fundamentul oricarui demers restaurativ", continua apoi cu ceea ce se numeste Discutie Restaurativa si toate conditiile necesare unei astfel de abordari restaurative.
Este prezentat si conceptul de Peer Mediation sau Medierea intre egali, care se deosebeste de celelalte metode prin aceea ca procesul de facilitare/mediere este condus de un egal, in speta de un elev.
Lista continua cu Cercul Restaurativ, care, in acceptiunea autorului, "devine instrument de cladire a comunitatii" (prin faptul ca intr-un Cerc Restaurativ sunt invitati parinti, elevi, prieteni si alte persoane care au un interes in starea de sanatate fizica si emotionala a celor implicati in conflict), precum si o "platforma de elaborare a valorilor comune".
Conferinta Restaurativa este urmatorul tip de abordare restaurativa adusa in atentia noastra de catre autorul Ghidului, cu cele patru tipologii distincte in functie de grupul tinta asupra caruia acestea isi pot gasi aplicabilitatea, si anume: Conferinta de Familie, Conferinta de Grup, Conferinta de Clasa si Conferinta de Comunitate, fiecare avand particularitati distincte.
In fine, Medierea, cea mai cunoscuta la noi dintre practicile restaurative este tratata de autor mai mult ca un indemn si ca un argument de a folosi acest mijloc care odata cu Legea 192 a trecut de la faza de metoda informala la statutul de procedura recunoscuta de lege.
Abordarea din acest capitol se transforma in fapt intr-o veritabila promovare a Medierii. 
Argumentul de final prin care autorul afirma ca prin Mediere se creaza premizele pentru responsabilizare, deschide de fapt o noua perspectiva asupra functiei Medierii in societate.

Inchei prezentarea acestui veritabil Manual de Aplicare a Medierii in Societate cu un accent care mi s-a parut a fi extrem de elocvent si care este fundamentat pe afirmatia lui Karl Popper:
"Justitia este intai de toate o relatie justa intre indivizi." 

Reactualizand viziunea lui Karl Popper, autorul afirma ca: "Odata cu acceptarea Medierii intr-o comunitate, membrii acesteia se raporteaza unii la altii si toti la valorile comunitatii. In acest fel, viziunea lui Karl Popper cu privire la Justitie si administrarea dreptatii incepe sa devina realitate a fiecarei comunitati care adopta Medierea ca procedura de lucru in situatii de conflict." - Mihail Brinzea


Pentru aprofundare, va invit sa accesati sectiunea Publicatii pe:  http://mediere-mediator.ro

Acordul de recunoastere a vinovatiei in Noul Cod de Procedura Penala

Acordul de recunoastere a vinovatiei este o procedura speciala prevazuta de Noul Cod de Procedura Penala. Astfel: 

"Titularii acordului de recunoastere a vinovatiei

Art. 478

(1) În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

(2) Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

(3) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.

(4) Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.

(5) Dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi, se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei distinct cu fiecare dintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor pentru care nu s-a încheiat acord.

(6) Inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Obiectul acordului de recunoastere a vinovatiei

Art. 479

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.

Conditiile incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei

Art. 480

(1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani.

(2) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.

 Forma acordului de recunoastere a vinovatiei

 Art. 481

(1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie în formă scrisă.

(2) În situaţia în care se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriu cu privire la inculpaţii cu care a încheiat acordul.

Continutul acordului de recunoastere a vinovatiei

Art. 482

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde:

a) data şi locul încheierii;

b) numele, prenumele şi calitatea celor între care se încheie;

c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. (1);

d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;

e) încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege;

f) probele şi mijloacele de probă;

g) declaraţia expresă a inculpatului prin care recunoaşte comiterea faptei şi acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală;

h) felul si cuantumul, precum si forma de executare a pedepsei ori solutia de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord intre procuror si inculpat;

i) semnăturile procurorului, ale inculpatului şi ale avocatului."

           

                        

In situatia in care s-a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei, procurorul sesizeaza instanta competenta sa judece cauza in fond si trimite acesteia acordul de recunoastere a vinovatiei insotit de dosarul de urmarire penala. 

In cazurile in care, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente au incheiat un acord de mediere cu privire la actiunea civila, potrivit legii, procurorul inainteaza instantei acordul de recunoastere a vinovatiei insotit de acordul de mediere sau de tranzactie, dupa caz.

Instanta se pronunta asupra acordului de recunoastere a vinovatiei prin sentinta, in sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.

Instanta va urmari daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute la art. 480-482 cu privire la toate faptele retinute in sarcina inculpatului, care au facut obiectul acordului.

In cazul in care instanta admite acordul de recunoastere a vinovatiei si intre parti s-a incheiat un acord de mediere cu privire la actiunea civila, instanta ia act de aceasta prin sentinta.

In cazul in care instanta admite acordul de recunoastere a vinovatiei iar intre parti nu s-a incheiat un acord de mediere cu privire la actiunea civila, instanta lasa nesolutionata actiunea civila, hotararea prin care s-a admis acordul de recunoastere a vinovatiei neavand autoritate de lucru judecat asupra intinderii prejudiciului in fata instantei civile.

Asadar, odata cu introducerea procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei, se da posibilitatea simplificarii procedurii clasice in ceea ce priveste durata desfasurarii acesteia, responsabilizand astfel partile din proces si degrevand instantele de judecata, in acelasi mod in care, cu respectarea prevederilor in materie, acordul de mediere poate aduce solutionarea in tot sau in parte a aspectelor de natura civila.

DIRECTIVA 2008/52/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială

"25) Statele membre ar trebui să încurajeze distribuirea către
publicul larg a informațiilor privind modalitățile de
contactare a mediatorilor și a organizațiilor care oferă
servicii de mediere. De asemenea, statele membre ar
trebui să încurajeze practicienii în domeniul dreptului
să își informeze clienții cu privire la posibilitatea
recurgerii la mediere."